14. Despre Maica Domnului

   

Creştinul ortodox crede în Dumnezeu – creatorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute, unul după fire şi întreit după persoane – Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh.

Apoi creştinul ortodox cinsteşte pe toţi cei care şi-au sfinţit viaţa prin relaţia de comuniune desăvârşită pe care au avut-o cu Dumnezeu : sfinţii. Cinstirea  acordată sfinţilor nu se confundă cu adorarea pe care o arătăm numai faţă de Dumnezeu. Cinstirea sfintilor nu înseamnă divinizarea acestora, ori punerea lor alături de persoanele Sfintei Treimi, ci este expresia preţuirii şi a respectului pentru viata şi credinta lor.

Sfintii sunt prietenii lui Dumnezeu, dar şi ai nostri ; sunt fratii noştri, au aceeaşi natură ca şi noi – deci ne cunosc slăbiciunile, puterile şi eforturile noastre pentru mântuire. Oameni ca şi noi, dar care au trăit având pe Dumnezeu alături, sfintii sunt exemple de urmat. Ei sunt şi mijlocitori în rugăciunile noastre către Dumnezeu.

Dintre toti sfintii, Fecioara Mariase bucură de un cult deosebit, fiind maicinstită decât Heruvimii şi mai mărită decât Serafimii, deoarece sfintenia ei a depăşit-o pe cea a îngerilor. Fecioara Maria este supravenerată pentru că viata ei a fost atât de curată, încât a fost aleasă de Dumnezeu să dea naştere omenească Fiului Acestuia, lui Iisus Hristos. Fecioara Maria s-a născut din părinţii Ioachim şi Ana, oameni temători de Dumnezeu, dar care nu avuseseră copii.

Cunoscând ajutorul lui Dumnezeu pentru naşterea fiicei lor, Ioachim şi Ana şi-au oferit copila spre a sluji şi a fi educată în templul din Ierusalim de la vârsta de 3-4 ani. Trebuind să părăsească templul la vârsta de 15 ani, întrucât părintii ei trecuseră la cele veşnice iar ea  nu era bogată spre a fi cerută în căsătorie, Maria a fost primită cu titlul de logodnică  în casa  bătrânului Iosif , o rudă mai îndepărtată.

            În acestă calitate avea să primească vestea naşterii lui Hristos, avea să nască şi să-l crească pe Iisus împreună cu Iosif, care a murit înainte ca Mântuitorul să-şi înceapă activitatea publică. După Înălţarea Mântuitorului la cer, Maica Domnului a fost luată în grijă de Ioan Evanghelistul. A trecut la cele vesnice în jurul anului 40 în Ierusalim, iar trupul ei a fost înălţat la ceruri în mod tainic.

            Maica Domnului a fost fecioară înainte de naştere, a fost fecioară în naştere şi după naşterea Domnului a rămas fecioară. Acest lucru se explică astfel : Fiul lui Dumnezeu care s-a născut ca Om ca să înlăture din lume stricăciunea, nu se cuvenea să strice ceva din integritatea celeia ce L-a născut. Fiind mama lui Iisus Hristos, Mântuitorul neamului omenesc, în care ne-am renăscut la o viaţă nouă, Fecioara Maria este şi Mama fiecăruia dintre noi şi cea care prin rugăciunile ei mijloceşte la Dumnezeu pentru noi.